Suntem obișnuiți să întâlnim căderi și ridicări în drumurile noastre. Însă există drumuri care ne dezvăluie campioni. Așa dobândim curajul să credem că nu există imposibil atunci când vine vorba de lupta pentru normalitate.

În fapt era un altfel de drum. O scurtătură între Ojdula și Oituz, grăbindu-ne să împărțim paleți întregi cu produse din lapte donați cu generozitate de Olympus Romania.

Voiam sa facem slalom prin timp și sa găsim cea mai scurtă cale între cele două localități. Iar acolo, de la depărtare, vedeam un ciclist care avea însemnele României. Plus încă un atuu special care ne-a acaparat atenția.

L-am oprit ca sa îi aflăm povestea piciorului său stâng. Cu emoție. Neștiind dacă o să ne creadă doar alți nebuni care vor explicații și poate puțină încurajare pentru propriile neputințe. Care voiau ca Toma sa pună mâna și să se convingă.

Oláh Attila Parakerékpáros era acolo, cu o atitudine de campion. Amabil, pregatit sa răspundă unor rafale de întrebări curioase și indiscrete, cu o căldură umană greu de întâlnit. Un zâmbet al unui om care reușește sa parcurgă 50 km zilnic pe bicicleta ajutându-se doar de piciorul sănătos. De piciorul drept. Un om capabil să depășească o dizabilitate și să o transforme în performanță.

Ne-a povestit de participarea de la Rio la Paralimpice, de lotul național, de cel care i-a insuflat pasiunea pentru ciclism. De munca lui. De bucuria pe care o are în fiecare dimineață de 29 de ani. În rest are o viață ca noi toți. O viață, un loc de muncă. Și o inimă care le-a putut duce pe toate cu mult curaj și multă încredere.

Un om care ne vorbea prin simpla prezență iar întrebările noastre curgeau aproape fără noimă. De-a valma. Simțindu-ne copleșiți de puterea unui om de a se autodepăși. De voința lui. De grija pe care o avea pentru antrenamente. De bucuria cu care ne umplea toată povestea lui. De acum 10 ani viata lui s-a schimbat și a știut ca poate ajunge printre cei mai buni. Și a reușit.

O poveste de viață care ne-a mai arătat încă o dată că există minuni de oameni. Capabili să insufle curajul pentru imposibil. Care să se trezească în fiecare dimineață cu bucurie.

Mulțumim Atilla pentru lecție, deschidere și pentru bucuria pe care am avut-o după întâlnire toată ziua.

Mulțumim!

Împreună înmulțim bucuria!