Zi de zi le trecem pragul iar Doamna O. este doar una dintre zecile de inimi cărora le trecem pragul la ei acasă cu un prânz cald.

Își plimbă neputința cu un cadru în câțiva metri pătrați. Lumea ei încape într-un apartament. Cu greu coboară scările. Oricum, nici nu ar avea cine să o ajute. Afară, în Lumea Reală, ajunge, în cel mai bun caz, când boala o trimite la spital. E văduvă de câțiva ani buni, însoțită doar de diabetul cel de toate zilele și de coxartroza care vine la pachet cu “ceva” dureri multe și mari. Rudele sunt puține și departe. Doar vecinii îi mai dau câte o mână de ajutor, cât și când pot ei.

Și-a petrecut toată viata printre medicamente și economii, ca să se poată descurca de la o zi la alta. Un destin care atârnă de un pumn de formule chimice fără de care dependențele ar fi și mai greu de dus. Iar dacă ar fi să facem un inventar al vieții ei ar fi un cadru metalic, câțiva metri pătrați și un televizor care să îi mai vorbească. Fără să existe cineva căruia să-și verse durerile sau unde să caute ajutor. Cu fiecare prânz primit de la cantină păstrează contactul cu Lumea Reală și are siguranța că cineva îi bate în ușa zilnic și vede cum e. Dacă mai e.

Pentru ea și pentru multe suflete care își numără primăverile de la 60 în sus suntem singura lor șansă. Ei nu-și mai pot gati singuri iar rudele sunt departe. Pentru fiecare inimă încercăm să înseninăm mijlocul zilei și să le ducem vești din partea voastră. Că nu sunt singuri.#CinaCuFolos din 5 noiembrie la Sergiana Center va fi un alt mesaj din partea voastră: că există inimi care nu pot rămâne indiferente la greutățile de pe umerii lor. Pentru că acolo, la #CinaCuFolos, cina ta devine cina lor.

Foto credit Boboc Silviu

Împreună înmulțim bucuria!