Pe domnul Daneț îl știm de când îi era cel mai greu. De când se lupta cu alcoolul. De când cădea și se incapățâna să se ridice. Din când în când dispărea. Îi era greu să ne ducă și pe noi. Deveneam oglinda lumii în care el nu reușea să se încadreze oricât ar fi încercat. V-am povestit de el acum ceva mult timp. Strânsesem bani pentru proteză auditivă dar el dispărea. Mereu când era pe punctul să fie pus pe picioare.
De câteva luni a revenit. Mai bine. Pe culme. Învingător în luptă. Așa am reușit să îi punem în cele din urmă protezele auditive. Știm că am rămas datori cu un răspuns, doar ca, la fel ca în viață, răspunsul căutărilor noastre vine după ceva mai mult timp, exact atunci când trebuie.
Vă mulțumim pentru răbdare și generozitate!
Împreună înmulțim bucuria!