Șase copii din Veneția de Jos care, poate în alt context, n-ar fi ajuns la liceu. Nu pentru că nu ar fi vrut. Ci pentru că, înainte de teme, trebuiau să dea de mâncare la animale.Înainte de lecții, trebuiau să-și ajute părinții. Înainte de visuri, trebuiau să ducă grijile familiei pe umeri.
Dar au tras de ei. Au venit după-amiezi întregi la centrul nostru, ca să recupereze ce n-au înțeles la școală. Au rămas până târziu, obosiți, dar hotărâți. Uneori, veneau flămânzi. Alteori, veneau cu griji mai mari decât vârsta lor. Însă n-au renunțat. Și-au dorit mai mult. Și cineva le-a fost aproape. Colega noastră, Lucia, a crezut în ei când alții ar fi spus „nu se poate”. I-a susținut, i-a împins de la spate, le-a fost sprijin și motivație.
Și azi, datorită voinței lor, datorită Luciei, datorită muncii pe care au pus-o zi de zi, Alesia, Ana-Maria, Georgiana, Geanina, Ioana și Sergiu sunt LICEENI.Pentru unii, liceul e doar un pas firesc. Pentru ei, e o victorie. Atunci când cineva îți întinde o mână și tu ai puterea să o apuci, poți merge mai departe.Bravo, copii! Suntem mândri de voi. Lucia, îți mulțumim!
Împreună înmulțim bucuria!