Joi, 12 oameni de la Benchmark Brasov, Romania au ieșit din birou și au intrat în bucătărie. Într-un loc unde nu se fac doar prezentări, ci se pun șorțuri. Unde nu se dau like-uri, ci porții calde. Unde copiii nu cer, dar primesc.29 de copii și 11 mame. Atâtea suflete a atins echipa lor cu ceea ce au gătit. Mâncarea era doar pretextul. Ce au oferit, de fapt, a fost prezență, timp, bună dispoziție, implicare. Când lucrezi cu sufletul, se simte și dincolo de farfurie.Pe Dragoș din echipa Benchmark nu l-am întrebat despre meniu.
L-am întrebat ce simte că s-a schimbat în el după ziua asta. Răspunsul lui ne-a surprins: „Foamea poate însemna nu numai lipsă de mâncare, ci și de atenție.” Și în tăcerea care a urmat, am înțeles ce înseamnă generozitatea când începi s-o înțelegi cu adevărat.Dacă ar fi avut un singur gând de lăsat pentru cei pentru care a gătit, le-ar fi spus răspicat: „Orice om e valoros și important în ochii Domnului.” Atât de simplu. Atât de greu de uitat.
Am vrut să știm ce miros sau sunet îl va însoți mult timp de acum încolo. Și a venit răspunsul: „Mirosul mâncării amestecat cu cel al recunoștinței.” Sunt mirosuri care se prind de tine mai tare ca un parfum.Benchmark n-a venit doar ca o echipă, a venit ca o inimă mare, cu 12 bătăi.
Fiecare om cu rostul lui, cu zâmbetul lui, cu felul lui de a fi de folos. N-au bifat o activitate. Au fost implicați și prezenți. Cina cu folos nu e doar despre mâncare. E despre recunoaștere. Despre a spune, fără multe cuvinte: „Te văd. Contezi.” Iar joi, exact asta s-a întâmplat: o echipă a făcut vizibil ce alții trec cu vederea.
Împreună înmulțim bucuria!