Toate lucrurile donate de voi au propriul parcurs. Dacă le-am pune GPS, fiecare ar spune câte o poveste, iar mii de povești ar umple feed-urile voastre doar cu bucuria de a fi ajutat acolo unde era cea mai mare nevoie. Regulat primim câte un colet de la București cu lucruri bune. În stare funcțională. Noi sau aproape noi. Laptop, iPad, haine foarte bune.iPad-ul am încercat să îl folosim intern, pentru a ține evidențele noastre.
Nu a fost potrivit. L-am lăsat deoparte până când s-au ivit ocazia să facă un om fericit. Mai precis pe Alexandra, care locuiește într-un sat aproape de Făgăraș. Are 15 ani și este în clasa a IX-a la liceu. Sunt patru copii acasă, iar ea e cea mijlocie. E sora mai mare și un model pentru frații cei mici. Vrea să devină contabilă și să își ajute părinții când va fi pe propriile picioare. Până de curând se străduia să facă de pe telefon toate operațiunile: calcule în excel, formule, proiecte. Grea muncă și inechitabilă față de colegii ei.
Abia în noiembrie și-a făcut curaj să ne întrebe de un laptop. Zilele trecute am primit mulțumirea.iPad-ul și-a găsit menirea. Alexandra s-a acomodat cu el și învață mult mai bine acum. Gesturile voastre de generozitate, anonime, fără fast, ne umplu de recunoștință. Dar, mai ales, îi ajută pe oamenii noștri să creadă în luminița de la capătul tunelului.
Mulțumim!
Împreună înmulțim bucuria!