Să te ridici când ai căzut de tot înseamnă să reînveți să mergi: să nu mai știi orașul, străzile, instituțiile, să nu mai ai acte, familie, repere și să ai nevoie de cineva care să te ia, efectiv, de mână.Asta fac colegii noștri de la asistență socială: lucrează cu oameni care au uitat cum e să ai un drept, care se blochează la ghișee, care pleacă acasă cu hârtia în buzunar și fără să știe ce au de făcut mai departe.
Domnul G are 63 de ani. A fost sudor și a muncit peste 20 de ani la Tractorul, CFR, RATBV, Rulmentul. Până la pensie mai are doi ani și zero venituri. În fiecare zi, la 10:30, vine la Fundație să își ia mâncarea. De 8 ani nu a mai fost în oraș. „La ce să mă duc? Să mă plimb și să cheltui bani?” Ca să poată primi venitul minim garantat, a trebuit să îl luăm de mână. La propriu. Să-i arătăm orașul, să-l învățăm din nou Brașovul, să meargă la poze, la Primărie, la Poliție, pentru buletin provizoriu, pentru dosar, cereri, declarații și anchetă socială.
După toate drumurile, a trebuit să facă muncă în folosul comunității, la Cimitirul Municipal. Orele făcute trebuiau certificate prin adeverințe, alte drumuri, alte ghișee. Fără cineva lângă el, nu ajunge nicăieri. Se blochează, nu înțelege, nu știe unde să meargă sau ce să spună.Silviu, colegul nostru, este omul care a rămas lângă el. I-a devenit ghid, sprijin și reper și îl ajută să își reconstruiască viața pas cu pas, cu răbdare, cu respect și cu timp. „Nu o să rămân dator. Când o să iau pensia, vin și fac o donație.” A spus-o ca un om care știe că, atunci când primești ajutor, vrei să dai mai departe binele primit.
Sunt mulți oameni ca domnul G care nu mai știu să întrebe, să caute, să spere. Și pentru fiecare dintre ei, un coleg de-al nostru, asistent social, merge cu el personal, așteaptă, revine de zeci de ori. Pentru că, altfel, cei care ne cer ajutorul nu se pot ridica de unii singuri.La noi, asistența socială înseamnă vieți puse la loc, redresare și reconectare la lume. Mergem cu omul de mână până când poate merge singur. Uneori, toată călătoria înseamnă zeci de drumuri pentru un singur drept, dar la capătul lor stă un om care reușește, din nou, să stea pe propriile picioare.
Dacă vrei să fii cel care îi ajută să facă „încă un pas”, redirecționează 3,5% din impozitul tău pe venit către Fundația Bucuria Darului și completează formularul. Pentru tine înseamnă câteva minute dăruite, pentru oamenii ca domnul G reprezintă începutul unui drum înapoi către viață.
Mulțumim!
Împreună înmulțim bucuria!