Un adăpost de noapte și de zi. Pentru că e greu să numești casa locul care îi adăpostește de vânt. Fără utilități sau apă curentă. Plus cu un copil insulinodependent din cei 5.
Tatăl e singura speranță iar el lucrează cu ziua. Mama nu are școală mai deloc. O sobă nouă nici nu se lua în calcul. De asta, când au auzit că vor primi o sobă in dar, nu le-a venit să creadă. Cine sa le dea lor ceva atât de valoros.
Am intrat și am lăsat acolo una din sobele Cercului de Donatori. Urma tangibilă că binele poate trece și prin viețile lor.
Mulțumim!
Împreună înmulțim bucuria!