La început au zis: „Hai să le facem pe toate.” Toate pachetele. Toate satele. Toată luna. Nu i-a oprit nici vremea, nici calculele. Bianca i-a adunat în jurul ei și le-a spus doar atât: „Hai să mai facem un bine.” Erau oameni care mai fuseseră pe la noi. Care știu ce-i aia o „Cină cu folos” și cât de tare te poate schimba să gătești pentru cineva care nu-și permite o pâine. Au întrebat simplu: „Cu ce putem ajuta?”Și răspunsul nostru a fost la fel de simplu: „Cu pachete pentru sate.”
Aveau planul mare. Să acopere tot. Să ducă toate pachetele dintr-o luna. N-a ieșit perfect, dar a ieșit bine. Suficient cât să ajungă în niște mâini care chiar aveau nevoie. Și poate că n-au bifat tot ce-și propuseseră, dar au bifat ce contează:că s-au pus în mișcare, că au tras împreună că au simțit și au dăruit 130 de pachete. IBM nu doar că a ajutat. IBM a înțeles. Iar noi nu putem decât să spunem un „mulțumim” care vine din ochii plini de recunoștință ai oamenilor care au primit darurile.
Împreună înmulțim bucuria!