Întotdeauna pașii mici sunt cei mai greu de făcut. Să prinzi de mână curajul de a-ți pune inima la bătaie și să lupți pentru cauze care nu sunt ale tale în mod direct.
Așa a început povestea noastră cu Atos. Pași mici. O prezentare. Borcane comandate. Mai apoi, toamna, grija lor pentru educația celor mici pe care noi îi sprijinim a luat forma ghiozdanelor gata echipate.
Nici când a venit frigul nu s-au lăsat bătuți. Știau că lupta cu frigul poate sa facă victime. Așa că au transformat bucuria propriilor minuni mici, într-un atelier de pictat globuri cu scop caritabil. Într-o clipită, s-au strâns bani cât pentru o sobă.
Iar noi știam că în Cobor, soba lui nea Ilie devenise nefuncțională.
L-am găsit ducându-și văduvia bolnav, în așteptarea împlinirea sorocului: vârsta de pensionare.
Trăiește la limita supraviețuirii, din ajutor social. O sobă nouă nici măcar nu ar fi putut încăpea în visele lui.
De asta e nevoie uneori de multe inimi dăruitoare care sa bată pentru o cauză comună. Pentru ca cei în nevoie sa mai poată visa la o viață decentă.
MULȚUMIM!
Împreună înmulțim bucuria!
