De multe ori ne rămâne inima la câte un caz pe care îl întâlnim. Gheorghița și familia ei se număra printre cei care au îndrăznit să ne spună despre durerea lor din apropierea frigului: soba pe care o aveau cedase. Impropriu spus sobă – în fapt, o mașină de gătit cu lemne, care abia ce se stingea focul, încheia socotelile cu căldura. Știau că e un efort mare dar nu mai aveau alte soluții decât o minune. Ne-au spus, am memorat și am tot sperat să găsim resursele necesare pentru a le veni în ajutor. Până azi, când cineva cu inima mare a spus că vrea să dăruiască o sobă. Piesa lipsă ca să ne punem în mișcare.

Le-am găsit pe Gheorghița și pe Mimi așteptându-și tatăl, în ploaie, care venea încet, sprijinit de o cârja. I-am spus de sobă însă nu știa la ce să se aștepte. Ce fel de sobă? Cum avea să o ducă sus, la etajul unu, în fosta cazarmă din 1 Mai?

Atunci am realizat, încă o dată, cât de mare este nevoia de acel “împreună” pentru a înmulți bucuria. Așa, vecinii care au sărit în ajutor au devenit eroi. Fără ei ar fi fost o misiune imposibilă. 230 de kg nu sunt ușor de dus. Au început consultările, găsirea metodelor potrivite cum să o urcăm. Unii au adus răngi, alții niște bârne. Toți voiau să pună umărul și să ajute. Simțeau că pot să facă ceva și voiau să se pună în stare. Pe loc se sudase o familie extinsă dispusă să se dăruiască și să găsească soluții. O familie in care inceapea sa creada ca si lor li se poate intampla vreodata.

E grea descrierea împlinirii unei nevoi-dorinte. Privirile nu se pot traduce și nici recunoștința. Atâta doar, ne-a mărturisit că își aștepta soția de la muncă să îi dea vestea cea mare: că au în sfârșit soba visată pentru care să nu se mai îndatoreze.

Am dat să plecăm dar ne-am gândit  să imortalizam trecutul, mașina cea veche în toată splendoarea ei. Atunci am realizat că s-a pus umărul la evitarea unei tragedii. Mașina de gătit avea peretele spart. Oricând s-ar fi putut ivi o știre de la ora 5.

Într-un sfârșit, am plecat. Cu sentimentul că nu există întâmplări. Ci doar minuni. Azi, de Sfântul Nectarie.

Împreună înmulțim bucuria!