„Nu vreau decât o îmbrățișare” ne-a spus astăzi G. încă din tocul ușii. Nu pentru mâncare a venit, ci pentru apropiere. Pentru acasă voia jucării de pluș, pentru momentele când pereții o vor strange iar singurătatea va deveni feroce G. nu a avut binecuvântarea unei familii. În copilărie, dragostea era înlocuită de bătăi și certuri, iar acum, e înconjurată de medicamente, neputințe și durere.
Foamea oamenilor nostri este o foame de iubire. De înțelegere. De acceptare. Dar sărăcia, lipsa educației și bolile avansate, le pun piedici si nu se pot bucura de ceilalți. Sunt multe zilele in care au nevoie de brațe care să îi cuprindă și să îi liniștească. Un glas care să le spună că o să fie bine. Că nu vor mai fi singuri de acum înainte.Datorită vouă le oferim siguranța unui loc în care le sunt ascultate durerile iar foamea e potolită. Unde există oameni care să gândească soluții pe termen lung. Datorită vouă, există pentru ei un loc de unde se pot primi o îmbrățișare.
Mulțumim!
Împreună înmulțim bucuria!