Cât de greu poate fi să te pui pe picioare, atunci când puterile îți sunt pe sfârșite? Când ieși din orfelinat, fără familie, iar mintea (poate) îți joacă feste?

În 20 de pași, deloc simpli:

1. Afli de un loc unde poți cere ajutor;

2. Te străduiești să găsești adresa;

3. Ajungi acolo, ți se oferă un prânz cald și se face o anchetă socială;

4. Se face un plan de reintegrare;

5. Mergi la consiliere psihologică;

6. Mergi la consiliere psihiatrică;

7. Posibil să primești medicație;

8. Se fac investigații medicale;

9. Ai nevoie de supraveghere pentru asigurarea luării tratamentului;

10. Ți se caută chirie;

11. Se merge personal la proprietar, i se explică situația, se cer circumstanțe atenuante;

12. Ești verificat dacă îți iei medicația regulat;

13. Ți se propun reguli de funcționare;

14. Ți se caută loc de muncă;

15. Se explică situația și se cer circumstanțe atenuante;

16. Se caută om cu care să comunicăm la locul de muncă, un intermediar;

17. Cineva se asigură că ajungi în fiecare zi la muncă;

18. Ți se vorbește, ești încurajat, ți se explică mersul lucrurilor;

19. Primești ajutor să îți gestionezi veniturile, să pui deoparte banii de chirie, facturi și întreținere;

20. Ești ajutat să gestionezi conflictele la locul de muncă, ești încurajat să nu renunți.

Luat procesul de la capăt. Timpul de rezistență la un loc de muncă depinde foarte mult de bunăvoința angajatorului, de răbdarea colegilor și de înțelegerea unei lumi întregi. Oamenii pe care noi îi ajutăm au startul de la minus cinci. Minus familie, minus educație, minus dragoste, minus sănătate, minus capacitatea de a înțelege lucruri elementare. Mulți dintre ei vor să muncească. Mulți vor să iasă din statutul de victimă. Pentru asta, e nevoie de efortul unei lumi întregi. Îi poți ajuta și tu direcționând formularul de 3,5% către Fundația Bucuria Darului.

Mulțumim!

Împreună înmulțim bucuria!